Autsimul este o tulburare pervaziva de dezvoltare caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, comportament stereotip si repetitiv, cu simptome ce se manifesta de obicei inaintea varstei de 3 ani.
Aproximativ 75 % din indivizii afectati manifesta si handicap mintal.
Cuvantul AUTISM – provine din grecescul “autos” – care inseamna “insusi” sau “EUL propriu”.
Primul caz de autism descris, a fost al unui băieÅ£el de 5 ani internat la Bedlam în 1799. Cazul a fost descris în 1809 de către John Haslam în „The Apotechary of Bethlehem”.
În 1926 Ssucharewa descrie 6 cazuri de Schizoid Personality Disorder.
Leo Kanner în 1943 în Baltimore, SUA a descris 11 copii cu „Early Infantile Autism” în „Autistic Disturbance of Affective Disorder”.
În octombrie 1943 în Viena, Hans Asperger ÅŸi-a depus teza de doctorat „Autistic Psychopathology in childhood”. Asperger ca ÅŸi Kanner a folosit termenul de „Autistic” utilizat pentru prima dată de Bleuler (psihiatru elveÅ£ian) pentru a descrie simptome de Schizofrenie.
In DSM-III R, termenul de Autism infantil a fost înlocuit cu cel de Tulburare autistă.
ICD 9, publicat de OMS în 1971, la categoria psihoze cu originea în copilărie include subgrupurile: Autism infantil, Psihoză dezintegrativă ÅŸi altele.
ICD 10 utilizează aceeaÅŸi denumire de Tulburare pervazivă de dezvoltare, incluzând: Autismul infantil, Autismul atipic, Sindromul Rett, Alte tulburări dezintegrative ale copilariei ÅŸi Sindromul Asperger.
Pentru prima dată, în 1980, Autismul a fost recunoscut ca distinct de Schizofrenie ÅŸi inclus în DSM III la capitolul Tulburări pervazive de dezvoltare.
Din anul 2013, DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) È™i-a schimbat raportarea, iar afecÈ›iunile care înainte se numeau generic Tulburări Pervazive de Dezvoltare se numesc acum Tulburări în Spectrul Autist.
Simptomele autismului și severitatea lor pot varia considerabil, de la o persoană la
alta. Afectarea ariilor funcționale ale comunicării și interacțiunii sociale, precum și
comportamentele repetitive sunt considerate a fi principalele simptomele ale autismului.
Un copil poate să nu aibă aceleași simptome și poate părea foarte diferit de un alt copil,
chiar dacă au același diagnostic. Dacă cunoști o persoană cu autism, cunoști doar o
persoană cu autism.
Caracteristicile autismului se menÈ›in, în mod normal, de-a lungul vieÈ›ii persoanei
afectate,dar pot fi schimbate considerabil, în timp, prin intervenÈ›ii. O persoană mai puÈ›in
afectată poate părea pur și simplu ciudată și poate duce o viață tipică. O persoană afectată
într-o măsură mare ar putea să nu fie capabilă să vorbească È™i nici să-È™i poarte singură de grijă.
Principalele deficienÈ›e ale persoanelor cu autism se manifestă în comunicare È™i interacÈ›iuni sociale. Comportamentul lor este unul repetitiv, stereotip. AutiÈ™tii pot să bată din palme ore în È™ir privind într-un punct fix, să se rotească ori să se legene cu tot corpul până ameÈ›esc, vor prefera să se îmbrace cu aceleaÈ™i haine în fiecare zi, să mănânce acelaÈ™i tip de mâncare, să pășească fix pe acelaÈ™i drum zi de zi, să se aÈ™eze pe acelaÈ™i scaun È™i aÈ™a mai departe. Alte comportamente tipice sunt acoperirea urechilor cu mâinile, pentru a nu auzi sunete, zgomote sau cuvinte noi È™i repetarea la nesfârÈ™it a unor expresii.
AutiÈ™tii nu manifestă nevoia de afecÈ›iune, de emoÈ›ie, nu le place să fie atinÈ™i sau luaÈ›i în braÈ›e. Zâmbesc foarte rar sau deloc È™i plâng frecvent, intens È™i zgomotos. Necesită îngrijire permanentă È™i nu se pot autoadministra din punct de vedere social, familial sau profesional.
Sursa: American Psychiatric Association (1994), Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th edn (DSM-IV), Washington DC, American Psychiatric Association.
" Copilul cu tulburari de spectru autist", Diagnostic si Management Terapeutic, autori: Raluca Nica si Violeta Manasi, editura Bucuresti, 2011